Vesnicia s-a nascut in sat. In satul romanesc.

O fundaţie neguvernamentală a organizat, mai demult, un sondaj de opinie referitor la viaţa rurală, prezentă şi mai ales viitoare, europeană, a României. Una dintre primele concluzii, îngrijorătoare, ale acestui sondaj este lipsa de informaţii despre Uniunea Europeană care există în lumea satului românesc contemporan. Sătenii noştrii nu cunosc date esenţiale despre Uniune, despre structurile şi organismele sale de conducere, ce să mai vorbim de politicile acesteia, dar cred această aderare este foarte bună pentru ţara noatră Majoritatea îşi iau informaţiile de la televizor, urmărind programele televiziunii naţionale, alte informaţii fiind luate în urma  discuţiilor cu membrii familiei, cu colegii sau vecinii. Chiar şi aşa, aproape un sfert din repondenţi a declarat o totală indiferenţă faţă de acest subiect al integrării, aderării şi mai ales, schimbării europene a României. Nu este o cifră îngrijorătoare, deoarece în multe state deja membre vechi ale Uniunii, există un procent important de oameni, în special cei care locuiesc în zone rurale, neinteresaţi de soarta nici măcar a vecinilor din satul de alături, cu atât mai puţin de cei de peste munte sau şi mai bine, de soarta celor aflaţi la distanţă de sute sau mii de kilometrii.

Cu toate acestea, regulile şi directivele europene au pătruns până în cel mai ascuns colţişor din munţii Alpi sau în cel mai ascuns cotlon al Siciliei.

Există acele norme impuse de Comisia Euopeană, „braţul de forţă” al Uniunii Europene, care impun cote, cantităţi, proceduri etc etc, care guvernează viaţa fiecărui cetăţean comunitar, indiferent de ţara de origine, de locul în care locuieşte sau munceşte.

Astfel, am aflat de curând că toţi proprietarii de vaci de lapte care vor să vândă laptele sau produsele lactate vor trebui să aibă alocată o cotă de lapte. Si nu este o glumă a Comisiei! Tăranii care au cel puţin o vacă şi doresc să vândă produse lactate obţinute în gospodărie, către fabrici, puncte de colectare sau chiar vecinilor, trebuie să obţină alocarea unei cote individuale de lapte ceea ce reprezintă cantitatea maximă de lapte pe care ţăranul-comerciant o va putea vinde. Această cotă se stabileste în funcţie de cantitatea livrată de tăranul respectiv într-o perioadă de referinţă!

Pentru ca acest lucru să se întâmple, există o mulţime de formulare, cereri si documente în care se va trece numărul de lactaţii în curs sau încheiate, grăsimea din lapte alături e alte date de identificare ale văcuţei, ale fermierului, ale gospodăriei (sau ale fermei, în termeni europeni!) şi care trebuie să alcătuiască un dosar individual.

Pe lângă aceste formulare, fiecare ţăran în parte va fi obligat să îşi noteze zilnic informaţii legate de evoluţia fiecărei văcuţe în parte: mod şi cantitate de hrană, cantitatea de lapte colectată, catitatea vândută, calitatea laptelui, diferitele boli, afecţiuni sau probleme de sănătate ale animalului, tratament etc etc etc. Văcuţa şi dosarul!  Dar procedurile obligatorii nu se opresc aici! Există o seamă de „dacă” prin care Comisia europeană impune restricţii şi norme drastice producătorilor. Şi anume: dacă producătorii, cărora li se va aloca această cotă individuală, o vor depăşi, România, ca ţară, va fi amendată de instituţiile europene, urmând ca statul român să îi urmărească pe ţăranii care s-au făcut vinovaţi de această depăşire; dacă producătorii, comercializează mai puţin decât cota stabilită iniţial, atunci diferenţa până la acea cotă va fi scăzută din cota alocată respectivului producător în anul următor; dacă producătorul comercializează mai puţin de 70% din acea cotă, vor pierde, de tot, dreptul de  a mai comercializa laptele anul următor; varianta optimă este transformarea excedentul de lapte în produse lactate (brânză, caş, urdă, unt etc) dar nu mai mult decât acea fatidică cotă alocată la început de an, sau …creşterea vacilor pentru carne!

 

Sigur, există şi varianta românească, autohtonă, de a nu da multă atenţie acestor cerinţe, şi continuarea sistemului de comercializare, „cu amănuntul”, a laptelui sau produselor lactate, în condiţiile străbune, la piaţă, pe tarabă, la colţul străzii, direct de pe trotoar sau din portbagajul maşinii…Mai ales că există şi această portiţă salvatoare a U.E. prin care ţăranul va declara că va consuma în gospodărie tot laptele produs de văcuţa personală. Sau capra, oaia sau ce altceva mai dă lapte în gospodăria sa.

 

Pentru a reveni la sondajul de care vorbeam iniţial, chiar dacă 85% dintre locuitorii satului românesc merg la toaleta din spatele curţii, chiar dacă 68% dintre gospodării nu au apă curentă, alimentându-se de la fântână sau de la cişmeaua de pe uliţă, chiar dacă numai 9% dintre gospădăriile rurale au alimentare cu gaze, restul folosind eterna si fascinanta butelie iar peste 40% nu au auzit de programul SAPARD, satul românesc priveşte cu optimism aderarea României la Uniunea Europeană, si speră la mai bine.

 

Ce înseamnă acest „bine” pentru ţăranul român, care, revenind la datele furnizate de acest sondaj, în proporţie covârşitoare, de 80%, nu intenţionează ca în următorii 5 ani să îşi dezvolte o fermă sau exploataţie agricolă, iar 79% nu doreşte să dezvolte nici un fel de afacere?

 

O concluzie personală la acest sondaj de opinie este că satul românesc a asteptat integrarea europeană la fel cum aşteapta sărbătoarea Paştelui: îmbrăcaţi cu hainele bune, mergând la biserică pentru a aprinde o lumânare de noroc şi sprijin de la Dumnezeu pentru sănătate în casă şi noroc pentru copii, aşternând masa în sufragerie şi sărbătorind, cu familia, cu vecinii şi prietenii – cu cei cu care şi stă de obicei la o vorbă de la politică, integrare, telenovele şi altele – privind şi comentând artificiile organizate de autorităţile nationale sau locale, sau la televizor, la fel ca de Revelion, programul special „de integrare”, unde guvernanţii, politicienii, analiştii şi moderatorii tuturor posturilor naţionale, locale sau rurale au discutat, analizat, au dat legătura în diferite oraşe pentru a avea o privire de ansamblu, de cum trăieşte românul acest momentul istoric. S-au bucurat de sărbătoare, de micii si berea (date de autorităţile „alea mai bogate”- eventual!) „pe gratis”….si, incepând de a doua zi, încă mahmuri, au plecat la munca de fiecare zi. A trecut şi integrarea asta!  Viata revine la „normal”, la vacuţa noastră care paşte pe lângă drum, la oiţele noastre mioritice! Doar…veşnicia s-a nascut la sat, nu?

About these ads

4 thoughts on “Vesnicia s-a nascut in sat. In satul romanesc.

  1. Sa inteleg ca ai nevoie de o schimbare in viata? :)) M-a intampinat o melodie la tine pe blog. Initial m-am speriat, am crezut ca am pornit vreo aplicatie pe notebook dar m-am linistit repede :))

  2. am cautat melodii cu “roses”, fiind floriile azi….

    just a surprise!!! si un cadou, sper eu placut, celor care azi se sarbatoresc…

    si in special prietenei mele Rose…

    LA MULTI ANI INCA O DATA!!!

  3. @anca -despre mihnea georgescu
    cu cat citesc mai mult ineptiile acestui agitator psdist incep sa realizez ca mihnea nu e altceva decat un Dinu Paturica modern, un lingusitor parsiv, un ins manat de o dorinta extrema de parvenire, si cum poti ajunge acolo unde iti doresti, in cazul lui mihnea, la “putere”? doar magulindu-ti gretos “idolul”, poate, poate iti cade si tie un ciolan de la masa politica…tot ii da inainte ca pe el nu il intereseaza politica, dar stim cu totii a tocmai a intrat in psd; nici macar puterea nu il intereseaza pe el:)), ceea ce il intereseaza pe el e culmea iliescu fatza de care a facut o fixatie ciudata, aproape pederasta ar spune multi…

  4. nu cred ca e chiar asa…eu chiar il cred ca este sincer in admiratia lui pentru Presedinte numai ca modul de exprimare a ei este putin ciudata (chiar si pentru mine) dar, e adult, responsabil de faptele si cuvintele sale si traim in democratie, doar: fiecare este liber sa se exprime cum crede si ce crede!

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s