TOTUL E OK!
Nu vreau sa ma grabesc cu concluziile, dar, pana acum, totul a fost perfect!
Dl. dr. Viorel GOLEANU, chirurgul care l-a operat pe tata este un super-doctor-erou-vrajitor-Superman-etc-etc-etc – orice denumire stiti sau puteti da unui om care repara inimi, doctorul Goleanu, le merita cu prisosinta!
Nu numai pentru ca este in plina dezbatere relatia doctor-pacient si doctor-sistem medical romanesc, cu “varfuri” and critice cand laudative dar si pentru modul in care s-a purtat, a vorbit, ne-a explicat si a…operat-ceea ce este cel mai important pana la urma!!! – sincer, nu stiu ce as putea spune pentru a-mi arata recunostinta vesnica pentru el! si pentru echipa de doctori alaturi de care a efectuat aceasta operatie, dintre care, evident, nu am cum sa nu il remarc, de departe, pe doctorul Lazar, “seful” somnului linistit al tatalui meu in timpul interventiei, dar si al nostru, al intregii familii, de acum incolo!
dar, sa le luam pe rand!
- sambata dimineata am avut discutia cu dl. doctor Goleanu, care ne-a explicat…am plecat ametite de acolo. a trecut si ziua de sambata, apoi duminica – am fost la el la vizita, l-am pupat, am ras, am facut glume. imi venea sa plang toto drumul inapoi spre casa. asa…fara motiv…
- luni dimineata – la 5,30 am fost la mama acasa, am luat-o si am plecat spre Militar – am ajuns in 10 minute cred, fara semafoare, fara masini (foarte rare!) – la ora aia, lunea? am ajuns, am parcat in fata spitalului (nu mi-am permis sa intru cu masina in curte, nu am facut apel la ecusonul pentru parbrizul masinii, desi, poate altii asa ar fi facut…) – va mai amintiti cum ploua? marunt, rece…de toamna. oricum, nu simteam nimic, la ora respectiva.
- am ajuns, am intrat pana la el in salon, l-am pupat din nou, l-am rugat sa nu ciupeasca asistentele pe sub masa, i-am luat ochelarii, telefonul, cate ceva din haine si din iaurturi (si avea ceva cutii…)
-ne-am “retras” pe holul scarilor, in fata cabinetului dl. doctor (care este seful clinicii, de-asta are cabinet! altfel este tare prost gandit spitalul asta!) unde am stat timp de ….mai multe ore…
- au venit treptat doctorii, asistentele. pe la 8,40 l-am vazut ca l-au dus (asistentele, doctorii? nu stiu, ca nu l-am vazut decat pe el) cu un scaun cu rotile -probabil era deja sedat-
- de la 8 la 9,15 a fost raportul de garda, au intrat, au iesit…lumea se aduna pe hol, pe scari…o asistenta (nu cred ca asta e “gradul” dar…sa zicem!) facea ordine pe scara, preluand informatiile si ducandu-le inauntru – ce doctor e cautat, de cine, sa nu se stea in dreptul usii cmandantul pentru ca pe acolo se trece spre sala de operatii…si alte asemenea necesitati administrative.
- s-a facut 9,30..l-am vazut pe doctorul Lazar (anestezistul!) pe hol…de ce? inca nu au inceput? dupa un timp, nu l-am mai vazut. nici pe doctorul Goleanu…va imaginati ca eram cu ochii dupa ei…
- si asa au trecut…6 ore! am stat pe jos, pe scari, pe proprii genunchi, sprijinita de un perete…am dus-o pe mama, la un moment dat, la masina si i-am luat niste reviste – a reusit sa se uite la poze, la caricaturi…oricum, a stat acolo vreo 2 ore. apoi a venit inapoi, si ea, inapoi, la locul “faptei”!
- la un moment dat l-am vazut pe dl.doctor in cabinet (a intrat pe alta usa!), apoi pe doctorul anestezist – de fapt mama l-a vazut si el i-a zambit si i-a facut semn ca e “OK”! sa credem? mi-era frica sa cred ceva, pana nu il vedeam…Toma necredinciosul, deh!
- pe la 13,30 s-au dschis usile (amandoua!) de la sala de operatii pentru a face loc unui pat sa iasa….nu, nu era tata, era o femeie! asa am aflat ca sunt 2 sali de operatii si evident, sunt folosite amandoua!
- s-a facut de 14..14,30…14,45 – iar s-au deschis usile, si de data asta era tata! cum eram sprijinita de peretele “bun”, care avea “acces” vizual, prin deschiderea dintre usile de termopan, direct spre intrarea in sala de operatii, am vazut totul – si repede! el era! evident, era intubat si avea o gramada de fire legate de el!
- pe scurt: ne-am dus dupa el (mai tarziu!) la reanimare si l-am vazut! ni s-a spus ca este super bine!
au reusit sa ii faca toate cele 5 bypassuri de care avea nevoie, pentru ca au avut “materie prima” buna! si ca nu a facut nici un fel de probleme in timpul operatiei, ca inimioara a pornit bine….am plecat pe la 7 seara din spital! pana acasa nu am imtit mai nimic, decat oboseala. acasa, m-a cuprins ameteala, emotia, linistea, nu stiu cum sa ii spun.
azi dimineata am plecat, din nou, de la 7,00! cand am ajuns era deja treaz, am vorbit cu el - si vorbea bine! nu delira, nu era ametit! sigur, ragusit, a vorbit putin pentru ca are si o masca in care respira, dar a baut toata ziua apa si un pic de ceai, din sticla (cu un pai!), singur isi tinea si isi ridica sticla – adica super erou! chiar parea un pic “mandru” ca el ‘are” 5 by-passuri, adica nu asa…simplu, ca altii!
ne-am facut de treaba si azi, pe langa spital, pe langa intrarea in salon…la ora 6 am ajuns inapoi acasa, mai devreme decat ieri, dar si mult mai vesele!
mi-e frica sa ma bucur, sa nu fie prea devreme, desi dr Goleanu ne-a asigurat ca este bine, ca si el este mandru pentru aceasta reusita profesionala pe care nu o credea realizabila!
Doamne ajuta sa fie bine, pana la capat!
uite ca am gasit si un articol despre clinica de chirurgie cardiaca,(Centrul Clinic de Urgenta de Boli Cardiovasculare al Armatei “Constantin Zamfir” ) pe net, din “Jurnalul national” din august 2008 - si poza doctorului Goleanu, pentru a carui sanatate ne vom ruga toata viata! -
dar acum e tarziu, am reusit sa mai scap de durerea crunta de picioare (mai putin de cea de spate!) facand o baie fierbinte si tot entuziasmul meu de a scrie tot incepe sa paleasca in fata tentatiei somnului…maine o luam de la capat, dar cu o “intaziere” ceva mai mare dimineata – poate ajungem pe la 10-11…nu de alta, dar sa nu il stresam si noi, pe langa atmosfera de spital si de reanimare, care este, carevasazica…asa cum este.
noapte buna si va multumesc de mii de ori pentru gandurile bune!
Completat sub: Jurnal de Zi | Tagged: by pass, chirurgie cardiaca, dl.doctor Viorel Goleanu, dl.dr.Ovidiu Lazar, doctor, operatie, Spitalul Militar
Ma bucur ca a reusit tatal tau sa treaca peste acest hop al vietii , ajutat de doctori, de familie si de Cel de Sus. Multa, multa sanatate ii doresc!
Doamne ajuta, Nicu, am reusit sa trecem cu totii peste aceasta incercare – ne-a revenit, intr-adevar zambetul!
e suparat pe asistente, incearca sa faca ordine in salon la reanimare, nu este barbierit si are probleme din cauza asta, ne cere diverse lucruri, adica e…OK! revine la normal!
maine, se pare, il vor tranfera in salon – sa scape de el, cred! unde, poate, se va putea odihni, pt ca aici, la reanimare, este lumina mereu aprinsa, se striga dupa asistente, iar ieri noapte a si murit cineva… deh, se intampla si asta, asta e si “problema”!
multumesc mult de gandurile bune
(i-am transmis, deja, din mesajele primite si … i-au dat lacrimile…asa ca am dat in gluma, sa nu produc mai rau dacat as vrea…)
SUNTEM INCANTATI SA VA PREZENTAM NOUL BLOG AL MARII ARTISTE AURA URZICEANU.SPERAM SA VA TINEM INTOTDEAUNA LA CURENT SI SA VA PLACA . VA ASTEPTAM LA http://auraurziceanu.wordpress.com/
Buna ziua. Mama mea urmeaza sa fie operata in termen de aproxmiativ o luna de doctorul Goleanu si ekipa dansului. Imi puteti da va rog cateva detalii despre cum a decurs intreaga operatie (pre si post) a tatalui dvs.?Sau ce medici au mai facut parte din ekipa DR. Goleanu? Eu pana acum am discutat de Dr. Butusina care ne-a recomandat sa recurgem la o interventie kre presupune 2 bypassuri. Sper sa-mi puteti da un raspuns sau un mail pe adresa n1other2000@yahoo.com. Va multumesc anticipat. si multa sanatate.
Tibi,
dl dr.Goleanu e un doctor chirurg super tare si isi face datoria perfect. la fel si doctorul anestezist.
recomandarile mele, din ce am trait noi:
- verifica cu 1-2 zile inainte de ziua internarii, faptul ca sunteti pe “lista” de internare, ca sunt paturi etc etc- ca sa nu stati, ca noi, doua ore, pe holuri, pana se face un loc (desi fusese stabilita ziua de internare, scrisa intr-un registru, etc etc! se mai intampla!)
- sa aveti toate documentele, gen talon de pensie, buletin.
- apoi, sa aveti tacamuri, farfurie, cana (de prefereat de plastic, sa nu se sparga!), hartie igienica, servetele, apa plata – nu mancare pentru ca au frigidere mici, sau deloc (depinde de salon) si aici, in saloane, este foarte, foarte cald!
- sa aiba la dansa medicamentele pe care le ia in mod normal, acasa – nu i se vor da altele si nici nu ii vor fi schimbate!
- sa aiba multe hartii de valoare medie (50, 100) in buzunare, asa, pentru “nevoi” diferite…nu se stie niciodata…
-orele de vizita sunt zilnic intre 14/15? si 18 parca, dar daca urcati pe scara principala si ajungeti la intrarea dinspre cabinetul doctorului G -dar dupa ora 12-13, cand de obicei se termina operatiile – puteti avea acces mai rapid si mai facil la dansa – sau poate sa iasa chiar mama, pana va fi operata! pe partea cealalta, pe la terapie intensiva, e mai greu de intrat si mult mai multa lume – o sa vedeti!
- pentru operatie va fi “luata” si pregatita cu o zi inainte, cand i se vor face laxative, medicamente calmante etc etc iar in ziua respectiva inca de la ora 6 dimineata!
- va fi luata cu un scaun pe rotile (pt ca i se dau calmante!) si dusa in blocul operator.
- pregatirile dureaza vreo 2 ore, pt ca operatia propri-zisa va incepe dupa ora 9, dupa raportul de garda (care are loc intre 8 si 9!)
- de aici incolo, am citit pe net, ce se intampla “acolo” pentru ca….e foarte complicat!
elementul principal este doctorul anestezist – care are practic inima, in mana! exista un interval de pana la cateva ore, in care organismul este pus pe circuit extern, atat inima cat si plamanii fiind oprite, pentru ca se lucreaza pe inima – s ei-au mici bucatele de la venele de la picior (picioare, depinde!) si se creeaza aceste by-passuri in inima – nu stiu cum!
- DUPA OPERATIE: in prima zi, este adormita.
- se poate trezi spre noapte, sau mai tarziu, spre dimineata urmatoare – nu aveti voie sa stati peste noapte acolo – dar puteti avea “grija” de asistentele care sunt de garda!
- noua ne-au cerut: apa plata sau ceai SIMPLU!!! fara zahar, fara lamaie! servetele (tip rola, pentru ca poate trage mai usor de ele…)
- va fi intubata – 3 tuburi in dreptul stomacului, alte 3 in lateralul gatului, masca de oxigen la gura, sonda de urina, si multi electrozi lipiti de piept, legati la aparate si ecrane cu tot felul de indicatii! – sa nu va speriati de cum arata!
- unele dintre tuburi duc undeva sub pat, intr-un recipient transparent, ca sa se poata vedea nivelul secretiilor sau daca sangereaza –
- toti, barbati, femei, sunt in aceeasi sala, dezbracati complet si acoperiti cu un simplu cearsaf – li se face toaleta, asa, le vedere, fara perdelute, fara nimic – este o alta lume!
- noi i-am luat 3 pampersi pentru adulti, pe care i le-au pus sub el – pentru ca are sonda de urina ori nu e pusa bine, ori nu stiu…dar poate sa aiba “surprize” neplacute si jenante, mai ales dupa ce isi recapata cunostinta – pentru self-esteem/ul personal si starea de “uman”!
- va transpira mult, pentru ca trebuie sa treaca ceva timp pana plamanul isi va relua activitatea la maxim – de asta ii trebuie si masca de orxigen, pentru usurarea respiratiei!
- taietura este mare! sa nu va speriati, repet! este taiat tot sternul, pana deasupra buricului si acum, depinde, unul sau ambele picioare!
- este alb la fata, ca cearsaful, transpira abundent si este sters cu betadina rosie/galbena pe tot corpul !
- la reanimare sta vreo 2-3 zile, inca o zi sau 2 intr-un salon (altul decat cel in care a stat imediat dupa internare!) apoi este trimis acasa!
- daca puteti avea o asistenta sau pe cineva de specialitate care sa o vada zilnic sau periodic dupa externare ar fi foarte bine, pentru ca trebuie dezinfectate taieturile si eventual, scoase, cu grija, foarte atent si numai dupa ce sunt scoase afara de catre piele, micile bucati de ata ramase!!!
- la o luna veti fi chemati pentru control!
- controlul va consta intr-o EKG si o privire, fugara, pe taieturi, daca s-au inchis bine, daca e vreo ata ramasa sau vreun punct rosu etc etc…cam atat!
- repet, sunt doctori chirurgi!
- aveti nevoie de un doctor cardolog bun, care sa o cunoasca si sa o urmareasca, ca evolutie, dupa operatie!
- dl dr Butusina e bun, dar este foarte aglomerat
- si ai mei au fost la el, la ora 6 dimineata ca sa il “prinda” inainte de a intra in operatii…si a durat 5 minute consultatia!
- aveti grija si ce medicamente i se recomanda: tata a primit …aspirina, pentru inima si multe medicamente pt tensiune sau pt stomac !!
- acum, dupa o luna, a fost la dna dr. Bartos, la Floreasca care s-a mirat tare! si i-a recomandat Plavix – dar care are rolul de a subtia sangele (sa zic asa!) ceea ce este destul de tricky poate sangera foarte tare si daca se taie intr-o foaie de hartie!
- ce e mai grav e ca il doare din nou, la fel ca inainte de operatie ceea ce ar putea insemna ca unul dintre by-passuri sa nu functioneze! mai asteapta o luna, i-a Plavix, apoi va face o coronografie sa vada exact ce se intampla!
- am auzit de cazuri in care i s-a spus pacientului ca i s-au facut 3 by-passuri si la o coronografie ulterioara s-a vazut ca avea numai 2!
Doamne ajuta, sa aveti multa incredere in doctori si speranta catre Dumnezeu!
nu va fi usor, dar cu sprijin de Sus, veti trece peste acest moment si veti avea o vara frumoasa si linistita!
Multa sanatate si liniste pana atunci!
Ne mai “auzim” si pe mail!
week end placut
Hristos a inviat!
Acum am vazut raspunsul dvs., abia azi am intrat din nou pe blogul dvs. Multumesc pentru date. Problema mea este ca…nu m-am putut bucura de Paste deloc…din cauza operatiei ce urmeaza si mai ales din cauza faptului k ieri tatal meu a facut 3 ani de cand a murit. Tot citesc tot ce exista despre bypass-uri si devin din ce in ce mai nelinistit, mai ales acum cand vad ca tatal dvs. totusi nu se simte asa bine dupa o operatie pe care o descriati in ianuarie ca perfecta. Va multumesc ff mult totusi pentru tot..dar mai am cateva intrebari…se poate sa discutam pe mail mai multe? fiindca nu stiu daca e cazul sa spun ce curiozitati am kiar aici.Astept un mail eventual..sau o sa mai verific blogul dvs pentru un posibil raspuns..Multumesc mult….si Paste fericit! in continuare.
Draga Anca,
este geniala povestea scrisa, o citesc de nenumarate ori si incep sa-mi fac sperante. Iti multumesc pentru ca ai avut rabdarea sa povestesti asemenea lucruri.
Zilele astea trec si eu prin aceasi experienta cu tata, vineri doctorul Goleanu urmeaza sa-l opereze. Evident, o operatie grea, foarte grea, cu risc maxim.
Ma rog la Dumnezeu sa iasa bine si ii multumesc in acelasi timp ca mi-a dat o echipa de profesionisti care a salvat si alte vieti.
Multa sanatate tatalui tau, sper sa am si eu aceleasi lucruri frumoase de spus.
Ionela,
multa incredere si …cu Dumnezeu inainte!
intre timp a mai fost operata si mama lui Tibi si este si domnia sa bine acum…
tata…are momente cand nu se simte foarte bine, dar este si din cauza lui, ca nu sta cuminte si face efort…
daca iti sunt de ajutor detaliile – ma bucur nespus! sper din tot sufletul sa te ajute si sa iti mai usureze, pe cat posibil, aceste momente de dinainte de operatie…
BAFTA MULTA!
MULTA SANATATE TATALUI TAU!
Draga Anca,
Articolul scris de tine este pur si simplu perfect.. falicitari!
Asa cum iti dai seama, am dat de el, cautand informatii despre Dr Goleanu… datorita faptului ca si tatal meu urmeaza sa fie operat pt. 2 bypass-uri.
Pe moment suntem inca in asteptare.. pentru ca dupa ca dupa pre-analizele facute – in care i s-a recomandat aceasta operatie – a tot fost amanat cu privinta la data operatiei. Intrebarea pe care as fii avut-o la tine este cum a decurs la voi programarea? Are sens sa ne facem griji ca nu am primit nicio veste de aproximativ 3 saptamani? sau e un proces normal ? sau in cazul tatalui tau – a fost o operatie de urgenta?
Multumesc mult si multa sanatate intregii familii ,
Diana
Draga Diana,
Si mamei mele trebuie sa i se faca interventia chirurgicala pentru a i se schimba valva mitrala si cea aortica si tot de trei saptamani asteptam sa fim anuntati data cand se va opera.
intrebarea mea este tatal tau a fost operat?
Diana, Valy,
din cate am mai auzit eu, insusi dr Goleanu fost internat – acum cateva luni totusi si la un alt spital – dar nu stiu din ce motive – adica pentru ce afectiune/suferinta/operatie/tratament – asta nu am aflat!
La mine, adica la a “cincea” gura povestita, “stirea” a ajuns sub forma ca ar fi “cazut din picioare” adica i s-a facut rau pe cand era la serviciu…nu stiu mai multe detalii, imi pare rau –
deci intarzierile mari pot fi cauzate de faptul ca nu mai opereaza asa mult ca inainte…imi dau cu parerea acum…
la noi, intre aflarea vestii si stabilirea necesitatii operatiei (prima parte a lui decembrie) si operatia propriu zisa, a trecut …o luna, o luna-jumate..cam asa, ni s-a spus ca in a doua jumatate a lui decembrie nu mai opereaza nimeni pt ca intra in renovare grupul operator, apoi vine vacanta…in ianuarie incep sa remonteze aparatura in blocul operator..deci februarie-aprox. 12 – s-a internat – si a stat o saptamana jumate pana a fost operat propriu-zis pt ca au tot intervenit urgente de urgente…
sfatul meu e sa va duceti pe acolo, sa vedeti ce se mai intampla..asa…in treacat si sa intrebati cand aduceti “impricinatii”…ca si asteptarea asta, nu face bine, asa, lungita…sa vorbiti cu anestezistul…sa va “imprieteniti:” cu el, asa..deh, de un buna ziua…ca sa nu zic mai multe…doar traim in Romania, nu?
multa, multa sanatate si curaj! intregii familii!
Draga Anca si Valy,
multumesc mult de raspunsuri si de incurajari… din pacate raspund asa de tarziu caci am asteptat sa fiu atentionata automat cand apare ceva nou pe forum..
Astazi a fost tata operat, dupa ceva asteptari, si la fel ca si la tine Anca, a fost internat de aproape o saptamana si jumatate in spital, caci au fost luati dupa ordinea prioritatilor.. asa ca am stat cu totii cu sufletul la gura pana i-a venit randul. Imi pare rauca nu am citit mesajul de la tine mai devreme.. ca ne mai linisteam. Eu ma asteptam sa fie internat mai mult dupa operatie.. nu inainte.. dar de, asta este.
Din ce mi-a spus mama totul a fost OK-.. l-a vazut la reanimare si doctorii au fost multumiti de operatie.
Noi pana una alta suntem cu sufletul la gura caci de abia maine ajungem la ei (eu fiind in Austria), asa ca poate si de aceea aceasta asteptare a parut pentru noi si mai lunga.. dat fiind departare. Oricum promit ca revin cu noutati cand ne re-intoarcem acasa.
Multumes mult de urari, multa sanatate si curaj, si sa ne auzim cu vesti bune!
cr drag,
Diana
ce stiti despre operatie de varice de scoatere a venelor care sunt etapele si evolutia
Diana,
sper ca sunteti cu TOTI bine si ati scapat de griji!
va doresc toata sanatatea din lume! sa fiti veseli si sa va bucurati unii de altii cat mai mult timp!
Isabella,
nu stiu foarte multe.
stiu ca tata a facut si asa ceva acum cativa ani buni, dar a fost o operatie cu…laser, daca exista asa ceva – cert e ca nu a fost internat decat cateva ore care au presupus internarea, operatia si externarea.
adica nu mai e ca “inainte”, pe vremuri cu taiat vena si….smuls, ci se taie la capete, o incizie mica mica, se taie bucatica de vena umflata sau cum o fi ea si se coase la loc – ce am vzut cu ochii mei sunt urmele – mici taieturi de-a lungul venei. atat.
evident, sub anestezie locala.
deci nu doare, iar pacientul pleaca pe picioarele lui acasa.
mai mult…nu stiu. sper sa iti foloseasca si sa nu iti fie frica!
Anca,
multumim mult de incurajari si gandurile bune! Operatia a iesit bine! intr-adevar sunt o echipa de doctori foarte buni. Din pacate acum ne luptam cu partea post-operatorie, mai ales ca acum a contactat si o viroza.. si mai noi i s-a spus ca are si apa la plamani. Ei, cu rabdare trebuie sa trecem si peste aceste obstacole. Cel mai important este sa il incurajam.. caci la partea moral ridicat nu sta atat de bine..:-(
Si voua toate bune, si sa ne auzim cu vesti cat mai bune,
Diana
Diana,
totul e bine cand..se termina cu bine!
ce a fost mai greu a trecut. sigur ca acum apar alte probleme: tata a avut ceva probleme cu..prostata – nici nu stia inainte de operatie de asa ceva…da, si el a avut pb cu plamanii – si acum tuseste destul de tare – dar de la medicamente – unul dintre ele are astfel de reactii.
tb sa aibe grija de acum incolo ca odata la 3 luni sa isi faca un set complet de analize, adica sange, rx la plamani, EKG evident…si sa isi controleze in permanenta tensiunea si..colesterolul!
nu e usor, dar cu timpul se va obisnui cu un altfel de ritm de viata…asta e. si voi, familia, la fel.
toate gandurile bune. sa auzim numai si numai de bine.
Miercuri pe 18 mergem si noi sa o internam pe mama si apoi vedem cand este ziua cea mare.Problema este ca are mari emotii si sper sa nu o tina prea mult acolo pana o sa o opereze.
Si gand la Dumnezeu.