Vă rog să coborâţi, mergeţi la noi!
Frică n-aveţi, sunt un băiat cuminte;
…Aceasta-i casa noastră, o ghenă de gunoi.
Nu, nu!…să nu intraţi!!…miroase…
Mizeria ne-neacă, ne sufocăm, murim.
Pe-o lampă am pus o oală cu trei oase,
Să le-ncălzesc; pe ele carne de găsim,
Ne credem fericiţi… că am mâncat.
Probabil, câinele vecinei mă blesteamă:
Din blidul lui, ieri, le-am furat…
Am vrut să-avem un strop de zeamă.
Acolo-n pungă-s coji de pâine:
Un om le-a pus pentru găini…
Avem rezervă pentru mâine.
Priviţi-mă, sunt un român, dar la străini.
Nu pot pleca, că bani nu am;
Ce-mi poate da azi… Europa?
Frumos zâmbeaţi când eu votam…
Partidul tău ne-a dus cu vorba.
Pe-o scândură şi trei cartoane
E mama-ntinsă, nu mai poate;
Ea tot îmi spune: „Dacă doarme,
Poate să uite necazurile toate.”
O să se stingă…, cum bătrânul –
De cap alarteri şi-a făcut:
Voia să se distreze şi, nebunul!
O noapte-ntreagă-a petrecut:
Golind pahar după pahar…,
O drojdie coclită în butoi,
Aşa îşi înecă al lui amar;
E mort în sac, stă lângă noi.
De unde bani ca să-l îngrop?
Şi haine, cine o să-mi dea!…
Cine mai este astăzi filantrop?
Trei lumânări aş cumpăra:
Lui, una-i dau pentru rai,
A doua este pentru voi:
Pomană fac pentru-aşa trai!…
Cu lipsuri, griji şi cu nevoi.
A treia pentru mine o păstrez
S-o-aprind diseară când mă culc;
Mă prinde spaima, delirez…
Să fi trăit, cumva, prea mult!?
Când liniştit spre ceruri voi zbura,
Rău nu vă pară!… credeţi că e destin?
De ce de mine v-ar durea!…
C-a mai murit înc’ un român?
Aţi plecat! E groaznic ce priviţi?
Mâine dimineaţă – când ştirile aflaţi,
Nu cătaţi în ziar să mai citiţi
Despre bătuţii soartei blestemaţi.
Completat sub: r politica, politica...
Cu dedicatie , direct de la sursa